| 1.
|
PRĂBUS'I, prăbusesc, vb. IV. Refl. si tranz. 1. A cădea sau a face să cadă brusc si cu zgomot (de la înălţime); a (se) prăvăli, a (se) nărui, a (se) surpa, a (se) dărâma. ♦ Refl. Fig. A decădea. ♦ (Despre ape) A cădea de la înălţime, a curge repede pe un loc abrupt. 2. Fig. A lua sau a face să ia sfârsit, să dispară (brusc). - Din scr. probu~siti. Sursă
: DEX'98
(25456)
- RACAI |
| |
| 2.
|
|
| |
| 3.
|
PRĂBUS'I vb. 1. v. dărâma. 2. a cădea, a se dărâma, a se nărui, a pica, a se prăvăli, a se surpa, (reg.) a se îmburda. (S-a ~ casa pe el.) 3. a se surpa, (pop.) a se ponorî. (S-a ~ un mal.) 4. v. cădea. 5. a (se) prăvăli, a (se) rostogoli, (înv.) a (se) ponorî. (S-a ~ în prăpastie.) 6. v. doborî. 7. a cădea, a se prăvăli. (Apa se ~ de la înălţime, formând o cascadă.)Sursă
: Sinonime
( 202442)
- siveco |
| |
| 4.
|
prăbus'i vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. prăbus'esc, imperf. 3 sg. prăbuse'a; conj. prez. 3 sg. si pl. prăbuse'ască Sursă
: DOR
(273454)
- siveco |
| |
| 5.
|
A PRĂBUS//'I ~'esc tranz. A face să se prăbusească. /<bulg. probusa(se) Sursă
: NODEX
(348878)
- siveco |
| |
| 6.
|
A SE PRĂBUS//'I mă ~'esc intranz. 1) (despre obiecte masive) A cădea brusc (si cu zgomot) de la înălţime sfărâmându-se. 2) (despre guverne sau regimuri reacţionare) A cădea de la putere (fiind depăsit de evenimente). 3) (despre fiinţe) A cădea sau a se lăsa cu toată greutatea corpului; a se trânti. 4) (despre ape) A curge cu repeziciune de pe un loc abrupt (formând o cascadă); a se prăvăli. 5) fig. (despre planuri, speranţe, vise etc.) A se risipi până la dispariţia completă; a înceta să mai existe; a se spulbera. 6) fig. A cădea într-o stare inferioară celei precedente; a regresa; a decădea. /<bulg. probusa(se) Sursă
: NODEX
(348879)
- siveco |
| |
|
|